Comerțul electronic înregistrează o ușoară creștere în UE (raportul DESI al Comisiei Europene)

(Timp estimat pentru citirea acestui articol: 3 min)

UE se digitalizează din ce în ce mai mult, dar progresele realizate sunt insuficiente pentru a permite Europei să ajungă din urmă liderii mondiali și pentru a reduce diferențele dintre statele membre. Se impune, deci, ca piața unică digitală să fie rapid finalizată, iar investițiile în economia și societatea digitală să sporească.

Aceasta este concluzia Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2018, publicat de Comisia Europeană. Acest instrument monitorizează performanțele statelor membre pe următoarele planuri:

  • conectivitatea digitală
  • competențele digitale
  • activitatea online
  • digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale.

România se află pe ultima poziție între cele 28 de state membre ale UE în DESI 2018. Deși a rămas pe același loc ca în 2017, scorul său a crescut, grație unei îmbunătățiri a performanțelor în patru dintre cele cinci dimensiuni DESI. Totuși, în general, progresele înregistrate în ultimul an au fost lente iar România nu a reușit să recupereze decalajele.

Comerțul electronic înregistrează o ușoară creștere

Pentru a impulsiona comerțul electronic în UE, Comisia a propus o serie de măsuri, de la sporirea transparenței prețurilor de livrare a coletelor la simplificarea normelor privind TVA și contractele digitale. Începând cu 3 decembrie 2018, consumatorii și întreprinderile vor putea să identifice cele mai bune oferte online în întreaga UE, fără a fi discriminați în funcție de cetățenie sau de reședință.

Deși tot mai multe societăți trimit facturi electronice (18 %, față de 10 % în 2013) sau utilizează platformele de comunicare socială pentru a intra în dialog cu clienții și partenerii lor (21 %, față de 15 % în 2013), numărul de IMM-uri care vând online a stagnat în ultimii ani (17 %).

În România, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește IMM-urile care vând produse/servicii online (7,7 % – pe locul 27), utilizarea serviciilor cloud (6 % – pe locul 26) și cifra de afaceri a IMM-urilor din comerțul electronic (5,2 % – pe locul 25), dar se poate observa o mică scădere a vânzărilor online transfrontaliere (1,8 %), unde România se află pe ultimul loc, media la nivelul UE fiind de 8,4 %.

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu

  • 58 % din gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puțin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la aceste servicii crește rapid. 15 % din gospodării utilizează servicii de bandă largă ultrarapidă: acest procentaj este de două ori mai mare decât cel înregistrat în urmă cu doi ani și de cinci ori mai mare decât în 2013.
  • 80 % din gospodăriile europene beneficiază de servicii de bandă largă de mare viteză cu cel puțin 30 de megabiți pe secundă (Mbps) (față de 76 % anul trecut) și o treime (33 %) din gospodăriile europene au contractat abonamente (numărul acestora înregistrând o creștere de 23 % față de anul trecut și de 166 % față de 2013).

 

> Citește comunicatul
> Consultă raportul (PDF)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.